Smalțul dentar este învelișul protector al dintelui și cea mai dură componentă a sa. Smalțul nu are nervi sau vase de sânge, nefiind sensibil la durere. Dedesubt se află dentina, cea mai mare parte a dintelui și care este sensibilă la durere. Dentina acopera pulpa dintelui, un țesut moale ce conține vase de sânge și nervi, fiind situată în mijlocul dintelui. Placa bacteriană este o peliculă subțire și lipicioasă ce se formează pe smalț și care este formată din diverse tipuri de bacterii și resturi alimentare.

După ce consumăm alimente cu o concentrație mare de zahăr, bacteriile descompun zahărul în acizi ce atacă smalțul. Caria dentară apare în momentul în care smalțul și dentina se înmoaie sub acțiunea atacului acid și se produce o cavitate. Odată ce a trecut de smalț, caria înaintează mai rapid prin dentină și ajunge la pulpă, producând inflamația și infecția.

Cariile reprezintă una dintre cele mai răspândite probleme dentare, afectând aproximativ jumătate din adulți. Părțile cele mai predispuse la carii sunt suprafețele dinților ce constituie mușcătura și zonele dintre dinți, locul în care deseori rămân resturi alimentare.